厂家确认属质量问题但4S店不换？车主很纳闷儿

Stafilococ auriu
Clasificare ?tiin?ific?
Domeniu:	Bacterie
Regn:	Eubacterie
?ncreng?tur?:	Firmicute
Clas?:	Coci
Ordin:	Bacillales
Familie:	Staphylococcaceae
Gen:	Staphylococcus
Nume binomial
Staphylococcus aureus Rosenbach 1884

百度 紧接出售事项前，MIHTC持有亿股股份，占已发行股份约%。

Stafilococul auriu (lat. Staphylococcus aureus) este o bacterie patogen? din genul Staphylococcus, care poate produce infec?ii supurative sau septicemii la om ?i animale. Formele de manifestare ale acestor infec?ii sunt variate: impetigo, piodermite, stafilodermii, pneumonie stafilococic?, Sindromul SSS (Englez?: staphiloccocal scalded skin syndrome, numit ?i sindrom Lyell). Se deosebe?te de alte specii ale genului prin faptul c? este coagulazo-pozitiv. Acesta mai este numit ?i ?superbacteria”, deoarece nu mai r?spunde la ac?iunea unor antibiotice.

Este un coc Gram-pozitiv, aerob, necapsulat, care apare la microscop sub forma unor aglom?ri asemen?toare unui ciorchine, iar cultivat pe agar-agar produce colonii mari, rotunde, galben-aurii.

Patogenitatea sa ridicat? este data de o serie de factori: coagulaza, hemolizina, leucocidina, enterotoxine etc. Deoarece stafilococii sunt extrem de heterogeni din punct de vedere al antigenelor de suprafa??, clasificarea lor cea mai utilizat? este ?n fagotipuri, dup? tipul fagic.

Generalit??i

Colorare Gram a lui S. aureus.

Stafilococii sunt bacterii de form? rotund-ovalar? (coci), gram pozitivi (se coloreaz? cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 μm, dispu?i caracteristic ?n gr?mezi (ca ?i ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infec?ii umane sunt, ?n ordinea frecven?ei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus ?i Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gamǎ largǎ de infec?ii, a c?ror gravitate ?i localizare variaz? de la infec?ii superficiale ale pielii pan? la infec?ii ce pun via?a ?n pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita.

Epidemiologie

Colonie de S. aureus, imagine procurat? cu microscopul electronic

?n func?ie de capacitatea de a secreta o enzim? numit? coagulaz? (care poate coagula plasma), stafilococii se ?mpart ?n coagulazo-negativi ?i coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se g?sesc peste tot), f?cand parte din flora normal? a organismului, g?sindu-se ?n orofaringe, tractul gastro-intestinal ?i uretra anterioar?. Produc frecvent infec?ii intraspitalice?ti, ei fiind rezisten?i la unele dezinfectante ?i antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri str?ine (proteze, grefe, catetere etc.). Supravie?uiesc ?ndelungat pe suprafe?e uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singur? specie este patogen? pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dup? culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene ob?inute pe medii de cultur?.

Denumirea lui Staphylococcus aureus vine de la pigmentul evident cand se cultiv? pe medii de cultur?, care, la aceast? specie, este cel mai frecvent galben-auriu, dar poate fi ?i alb, ?n timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. Stafilococul auriu rezist? 60 de minute la 60 °C, supravie?uie?te ?n produse uscate cateva luni ?i rezist? la ac?iunea alcoolului etilic 70° aproximativ 10 minute. Se g?se?te ?n mod normal pe pielea ?i mucoasele omului, dar ?i a altor mamifere precum ?i la p?s?ri. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele s?n?toase, procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale, pacien?i dializa?i, diabetici ?i cei ce folosesc droguri intravenoase. Colonizarea nou-n?scutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical, suprafa?a pielii ?i zona perineal?.

Patogenitatea S. aureus

O colonie de S. aureus rezistent la meticilin?, imagine procurat? cu microscopul electronic

Pentru a ?n?elege cum reu?e?te aceast? bacterie s? patrund?, s? infecteze ?i s? se raspandeasc? ?n organism, ?n ciuda mecanismelor de ap?rare proprii organismului, ?i cum se explic? varietatea clinic? a afec?iunilor determinate de stafilococ, este important de cunoscut structura acestuia ?i modul de ac?iune. Stafilococul auriu (S. aureus) ??i exercit? patogenitatea atat prin structura sa cat ?i printr-o multitudine de enzime pe care le produce. Astfel:

• capsula (un strat sub?ire care ?nvele?te bacteria) protejeaz? bacteria de ac?iunea celulelor ?i mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoz?, leucocite, macrofage) ?i favorizeaza ?n acela?i timp aderen?a bacteriei de catetere ?i de alte materiale sintetice: proteze valvulare, proteze articulare, ?unturi, grefe etc.
• peretele celular al bacteriei con?ine mai multe substan?e care declan?eaz? reac?iile inflamatorii ?n organism, stimuleaz? sinteza de pirogeni endogeni (substan?e sintetizate ?n organism care determin? apari?ia febrei) ?i inhib? mecanismele de aparare ale organismului.
• tot la nivelul peretelui celular exist? acizi teicoici, care ajut? la ata?area stafilococilor de suprafe?ele mucoaselor.

Stafilococul auriu secret? un num?r mare de toxine:

• 5 enzime citolitice, care sunt capabile s? lezeze membranele celulare ?i deci s? distrug? celulele; acestea sunt alpha, beta, gama hemolizinele ?i leucocidina; dup? cum le spune ?i numele, hemolizinele au ca principal rol hemoliza – distrugerea eritrocitelor, dar ele pot distruge ?i alte tipuri de celule avand un rol important ?n producerea leziunilor tisulare; leucocidinele atac? ?i distrug leucocitele.
• exfoliantina, ce determin? leziuni la nivelul epidermului cu exfoliere consecutiv?; este responsabil? de apari?ia dermatitei exfoliative ?n cadrul sindromului stafilococic al pielii op?rite (frecvent? la copiii mici).
• toxina-1 a socului toxic, responsabil? de sindromul toxic caracterizat prin: febr?, hipotensiune, erup?ie urmat? de descuamare ?i afectarea mai multor organe interne.
• enterotoxin? (sunt 5, notate de la A la E), responsabile de toxiinfec?iile alimentare cu stafilococ, ele fiind rezistente la aciditatea gastric? ?i rezist? 30 de minute la temperatura de 100 °C, ceea ce semnific? faptul c? alimentele contaminate cu enterotoxin? stafilococica nu devin inofensive prin fierbere; aceste enterotoxine se pare c? au ac?iune ?i asupra sistemului nervos central, ceea ce explica v?rs?turile severe ce apar uneori ?n toxiinfec?iile alimentare.

De asemenea, stafilococul secret? un num?r de enzime care au diverse roluri ?n patogenitate, dar care sunt utilizate ?i ca markeri ?n diagnosticul infec?iilor stafilococice:

• coagulaza, care poate converti fibrinogenul ?n fibrin? ?i este un marker al virulentei S. aureus
• catalaza, care protejeaz? bacteria de ac?iunea apei oxigenate
• hialuronidaza, care hidrolizeaz? acidul hialuronic din ?esutul conjunctiv, favorizand astfel diseminarea infec?iei
• fibrinolizina, care dizolv? cheagurile de fibrin?, fiind un factor de difuziune al infec?iei
• lipazele, care hidrolizeaz? lipidele, ceea ce-i permite bacteriei s? supravie?uiasc? ?i s? invadaze pielea, ?esutul subcutanat ?i ariile sebacee ale organismului
• nucleaze, marker pentru S. aureus
• penicilinaze sau beta-lactamaze, enzime care inhib? penicilina ?i antibioticele beta-lactaminice, ceea ce-i confer? rezisten?? bacteriei la tratamentul cu penicilin? si alte antibiotice similare.

Manifest?ri clinice produse de S. aureus

Manifest?rile clinice ale infec?iilor produse de stafilococul auriu se datoreaz? fie toxinelor secretate de acesta – intoxica?ii, fie ?nmul?irii bacteriene – infec?ii. Intoxicatiile stafilococice sunt:

• sindromul pielii op?rite
• toxiinfec?ia alimentar?
• sindromul toxic

Principalele infec?ii sunt cele purulente, dintre care cele mai frecvente sunt:

• infec?ii ale pielii: furuncule, acnee, foliculite, orjelet, suprainfec?iile pl?gilor
• infec?iile ?esutului subcutanat: mastite, hidrosadenite, abcese
• infec?ii respiratorii: faringite, bron?ite, pneumonii, empieme
• infec?ii ale scheletului: artrite, osteomielite
• infec?ii generalizate: meningite, septicemii, endocardite cu disemin?ri secundare cu formare de abcese ?n diferite organe

Intoxica?iile stafilococice

Sindromul ?ocului toxic (SST)

SST este o intoxica?ie acut? amenin??toare de via??, caracterizat? prin:

• debut brusc cu febr? ?i alte simptome: grea??, v?rs?turi, dureri abdominale, diaree, dureri musculare, cefalee, dureri ?n gat etc.
• erup?ie macular? caracteristic?, care apare dup? primele dou? zile de boal?
• hipotensiune arterial?, cu ame?eli ?i sincope la ridicarea ?n ortostatism
• disfunc?ii pluriorganice, cu afectarea a cel pu?in trei organe dintre: tractul gastrointestinal, sistemul muscular, mucoase (genitala, conjunctivala, orofaringiana), rinichi, ficat, celule sangvine (trombocitopenie), sistemul nervos central; caracteristic ?n SST ap?rut ?n perioada menstrual? este eritemul ?i inflama?ia mucoasei vaginale ?nso?it? de scurgeri vaginale purulente
• descuama?ia caracteristic? a pielii la 1-2 s?pt?mani de la debutul bolii: ?ncepe cu o descuamare furfuracee (m?runta) a pielii de pe torace, fa??, extremit??i, urmat? ulterior de descuamare ?n lambouri (grosolan?, ?n buc??i mari) a palmelor, plantelor ?i degetelor.

Pentru apari?ia acestui sindrom, un individ trebuie s? fie colonizat sau infectat cu o tulpin? toxic? de S. aureus ?i trebuie s? nu aib? un nivel protector de anticorpi; astfel SST este o boal? a tinerilor mai ales, deoarece 90% dintre adul?i posed? anticorpi ?mpotriva toxinelor care provoac? SST.
Factori favorizan?i sunt:

• perioada menstrual? la femei, dar poate ap?rea ?i ca o complica?ie a folosirii metodelor contraceptive locale, a l?uziei, avortului septic, chirurgiei ginecologice
• leziuni tegumentare de diverse etiologii: arsuri chimice, termice, ?n?ep?turile insectelor, leziuni date de varicel?, pl?gi chirurgicale.

Tratamentul SST implic? decontaminarea focarului care produce toxine, administrarea antibioticelor antistafilococice, sus?inere volemic? (hidratare) ?i tratamentul disfunc?iilor de organ.

Sindromul stafilococic al pielii op?rite

Acest sindrom se refer? la o serie de boli cutanate de severitate variabil? provocate de S. aureus care produce toxina exfoliativ? (exfoliantina). Cea mai sever? form? este numit? boala Ritter la nou-nascu?i ?i necroliza epidermic? toxic? la varstnici; alte forme mai pu?in severe sunt pemfigusul neonatal ?i impetigo bulos. Clinic, debuteaz? cu o erup?ie eritematoas?, ini?ial ?n jurul ochilor ?i gurii, care se extinde apoi spre trunchi ?i extremit??i; ?n cateva zile ?ncepe zbarcirea ?i descuamarea tegumentelor, care cap?t? un aspect asem?n?tor cu pielea op?rit?; zonele denudate r?man ro?ii str?lucitoare ?i sunt o poart? de intrare pentru diverse bacterii ?i o cale prin care se pierd lichide ?i electroli?i, la fel ca ?i ?n arsurile termice. Dup? aproximativ 48 ore zonele denudate se usuc? ?i ?ncepe o nou? descuamare. Evolu?ia bolii este ?n medie de 10 zile, mortalitatea prin hipovolemie ?i infec?ii fiind ?nsa semnificativ?.

Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice, lichide, electroli?i ?i tratamentul local al zonelor denudate.

Toxiinfec?ia alimentar? stafilococic?

Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne ?i pr?jiturile cu crem?, deoarece stafilococii se dezvolt? ?n mediu bogat ?n proteine ?i zah?r; prepararea termic? distruge stafilococii, dar nu ?i enterotoxinele, care sunt stabile termic.

Cel mai important factor de risc pentru toxiinfec?ia alimentar? stafilococic? este consumarea alimentelor l?sate la temperatura camerei o perioad? mai ?ndelungat?, ?n special ?n anotimpul cald, timp care permite stafilococilor s? secrete toxinele. Simptomele debuteaza ?n scurt timp dup? ingestia alimentelor, cu gre?uri, v?rs?turi, dureri abdominale ?i diaree uneori sever?.

Infec?iile stafilococice

Infec?iile pielii ?i ale ?esuturilor moi

S. aureus este cel mai obi?nuit agent al infec?iilor pielii ?i ?esuturilor moi, infec?iile fiind produse de obicei de c?tre flora proprie (care colonizeaz? tegumentele ?i mucoasele).

• Foliculita – este infec?ia foliculului pilos (r?d?cina firului de p?r) ?i apare ca o pustul? galben?, rotunjit?, ?nconjurat? de o zon? ro?ie.
• Furunculul – este infec?ia necrotic? a zonelor profunde ale unui folicul pilos, localizat pe fese, fa??, gat; este dureros, sensibil ?i se pot ?nso?i de febr? ?i alte manifest?ri generale.
• Carbunculul - este infec?ia profund? a unui grup de foliculi pilo?i; este foarte dureroas?, fiind ?nso?it? de alterarea st?rii generale ?i febra, ap?rand frecvent la b?rba?ii adul?i ?i varstnici, cu localizare pe ceaf?, umeri, ?olduri ?i coapse.
• Panaritiul – infec?ia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinat? de S. aureus.
• Celulita – infec?ia ?ntins? a ?esutului subcutanat poate fi produs? de S. aureus, de?i mai frecvent este determinat? de streptococi.
• Erizipelul – o erup?ie cu margini ridicate, bine delimitat?, este o infec?ie superficial? a dermului ?i ?esutului subcutanat, produs? uneori ?i de S. aureus, de?i mai frecvent are etiologie streptococic?.

De asemenea, S. aureus poate determina infectarea secundar? a pl?gilor traumatice sau chirurgicale.

Tratamentul acestor infec?ii const? ?n administrarea de antibiotice antistafilococice local ?i/sau sistemic ?i ingrijirea leziunilor locale, unde este cazul ?i drenaj chirurgical (furuncul, carbuncul).

Infec?iile respiratorii

Infec?iile respiratorii cu S. aureus se pot produce fie datorit? florei de la nivelul orofaringelui, fie datorit? disemin?rii hematogene a stafilococilor, de la un focar intravascular de infec?ie (endocardita inimii drepte, tromboflebita septic?). Infec?iile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator, determinand: rinofaringite, faringo-amigdalite, traheite, bron?ite, pneumonii, empiem, sinuzite.

Etiologia stafilococic? a pneumoniei este neobi?nuit?, dar cand apare poate avea o evolu?ie sever?. Factori predispozan?i pentru pneumonia stafilococic? sunt: institu?ionalizarea ?n unit??i de ingrijire a bolnavilor cronici, antibioterapia folosit? recent, spitalizarea, intuba?ia traheal?, infec?ii respiratorii virale, boli cronice sau care se ?nso?esc de imunodepresie.

Infec?iile sistemului nervos central

S. aureus ajunge la nivelul sistemului nervos central fie pe cale hematogen? (prin sange), de la o endocardit? cel mai frecvent, fie prin extindere direct? de la o infec?ie a ?esuturilor vecine: oasele craniului, sinusuri, infec?ii ale pielii ?i ?esuturilor moi de la nivelul fe?ei.

• Abcesul cerebral - poate ap?rea prin extindere direct? de la o sinuzit?, de la infec?ia stafilococic? a ?esutului moale, de la un traumatism penetrant sau o plag? chirurgical?, sau prin diseminare hematogen? de la o endocardit? infec?ioas?.
• Meningita purulent? - poate ?nso?i abcesul cerebral sau apare independent de acesta.
• Empiemul subdural - se produce prin extindere direct? de la o osteomielit? a craniului, dup? interven?ii chirurgicale sau traumatisme, ori de la o sinuzit?.
• Abcesele epidurale spinale - pot ap?rea ?n rela?ie cu osteomielit? sau infec?ia discului vertebral, ?n timp ce abcesele epidurale cerebrale apar dup? sinuzite, traumatisme sau interven?ii chirurgicale.

S. aureus este cauza cea mai obi?nuit? de tromboflebit? intracranian? septic? – care apare, de obicei, dup? o sinuzit?, mastoidit? sau o infec?ie stafilocic? a ?esuturilor moi ale fe?ei. Adesea aceste infec?ii pot coexista: astfel, meningita poate ?nso?i un abces cerebral, o flebit? intracranian?, iar flebita poate ?nso?i abcesul epidural sau empiemul.

Infec?iile tractului urinar

S. aureus este o cauz? neobi?nuit? a infec?iei tractului urinar. De obicei, apar secundar interven?iilor asupra vezicii urinare: cistoscopia, sondaj vezical etc. ?n absen?a unor manevre urologice, prezen?a S. aureus ?n urin? trebuie s? ridice suspiciunea diseminarii hematogene a infec?iei frecvent de la o endocardit? stafilococic?, avandu-se ?n vedere ?i existen?a unui abces la nivel renal.

Infec?iile endovasculare

Stafilocul auriu este una dintre cauzele cele mai frecvente de endocardit? bacterian? acut?, atat pe valve native, cat ?i pe protezele valvulare, valvele cele mai frecvent afectate fiind valvele mitrale ?i aortice. La consumatorii de droguri intravenoase apare mai frecvent endocardita inimii drepte cu afectarea valvei tricuspide. Endocardita stafilococic? are o rat? crescut? de mortalitate (40-60%), atat prin tulbur?rile cardiace pe care le antreneaz?, cat ?i prin diseminarea hematogena a infec?iei cu apari?ia septicemiei, meningitei, abceselor cerebrale ?i abcese ?n diferite alte organe etc.

Infec?iile musculo-scheletale

S. aureus este cea mai frecvent? cauz? de osteomielit? acut? la adul?i ?i una dintre principalele cauze la copii. Se produce prin diseminare hematogen? sau prin extindere direct? de la un focar infec?ios. La adul?i, localizarea cea mai frecvent? este corpul vertebral, ?n timp ce la copii se localizeaz? frecvent la nivelul metafizelor oaselor lungi (unde vasculariza?ia este mai bogat?). Clinic, apare durere local? ?nso?it? de febr? ?i alte semne generale. O form? particular? de osteomielit? este cea asociat? cu protezele articulare sau cu dispozitivele de fixare interne sau externe. Durerea, febra, inflama?ia ?i sc?derea mobilit??ii sunt semnele care pot ap?rea ?n osteomielita protezelor. ?n multe cazuri se produce desprinderea protezei necesitand ?ndep?rtarea chirurgical? a acesteia.

Artrita septic? este localizarea infec?iei la nivelul articula?iei, stafilococul auriu fiind cea mai frecvent? etiologie la adul?i. Factori predispozan?i pentru artrita septic? sunt: utilizarea de droguri intravenoase, artrita reumatoid? sau alte afec?iuni articulare, traumatisme, utilizarea sistemic? sau intraarticular? a steroizilor. Localiz?rile cele mai des ?ntalnite sunt genunchii, articula?ia ?oldului ?i articula?ia sacro-iliac?. Pe langa tratamentul cu antibiotice, aceasta forma mai necesit? ?i drenajul articular.

Infec?ia mu?chilor cu S. aureus – polimiozita, este rar?, ap?rand mai frecvent ?n zonele tropicale ?i, de obicei, la pacien?i cu boli de fond (diabet zaharat, alcoolism, boli hematologice, afectiuni maligne etc.)

Diagnostic

Coci tipici gram-positivi, ?n grupuri, dintr-o colorare Gram a unei mostre de sputum.

Diagnosticul infec?iilor cu S. aureus este relativ simplu, constand ?n punerea ?n eviden?? a bacteriei ?n diferite materiale purulente recoltate de la locul infec?iei sau ?n fluidele organismului, care sunt sterile ?n mod normal. Mai dificil poate fi, ?ns?, diagnosticul intoxica?iilor stafilococice, care de multe ori se face numai pe baza semnelor clinice. Deoarece intoxica?ia stafilococic? nu presupune neap?rat ?i infec?ia, S. aureus, de cele mai multe ori, este absent. Determinarea enterotoxinelor ?n probele alimentare, demonstrarea apari?iei anticorpilor ?ndrepta?i ?mpotriva toxinelor stafilococice ale ?ocului toxic sau demonstrarea producerii de toxine in vitro la o tulpin? izolat?, sunt datele de laborator care pot confirma diagnosticul clinic, ?ns? acestea sunt dificil de realizat ?n practica clinic?.

Tratament

Tratamentul infec?iilor stafilococice cuprinde tratament antibiotic, al?turi de care sunt necesare ?i drenajul colec?iilor purulente, ?ndep?rtarea ?esuturilor necrozate ?i a corpurilor str?ine. Deoarece ?n prezen?a unor corpuri str?ine (proteze, catetere, pacemaker), este aproape imposibil de eradicat infec?ia cu S. aureus, de cele mai multe ori acestea trebuie ?ndep?rtate.

Tratamentul antibiotic

?nc? din anii 1950-1960 a fost semnalat? o cre?tere rapid? a rezisten?ei tulpinilor stafilococice, ?n general, ?i mai ales a S. auriu la antibiotice. Efectuarea antibiogramei a devenit, astfel, obligatorie pentru toate tulpinile de S. aureus izolate din diverse infec?ii. Rezisten?a se instaleaz? prin urm?toarele mecanisme:

• producerea de beta-lactamaze, enzime care neutralizeaz? antibioticele care au ?n structura lor nucleul beta-lactaminic
• modificarea unor proteine ale peretelui celular, ceea ce duce la sc?derea permeabilit??ii bacteriene ?i modificarea ?intei antibioticului astfel ?ncat acesta s? nu se mai poat? lega de structurile bacteriene.

Aceste propriet??i confer? rezisten?? la toate antibioticele care au ?n structura lor beta-lactamine (peniciline ?i cefalosporine). Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea sensibilit??ii la meticilin?; dac? tulpinile sunt rezistente la meticilin? ?nseamn? c? sunt rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice. Ace?ti stafilococi se numesc stafilococi meticilino-rezistenti (Englez?: MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus). Antibioticele de elec?ie pentru aceste tulpini sunt Vancomicina, Linezolid, Fosfomicina, care sunt rezistente la ac?iunea beta-lactamazelor secretate de c?tre stafilococi.Pentru tulpinile sensibile, antibioticul de elec?ie r?mane Oxacilina. Infec?iile grave care necesit? doze mari sau infec?iile asociate cu bacteriemie se vor trata cu antibiotice pe cale parenteral? (injectabil?),asociind doua sau mai multe antibiotice din clase diferite, ?n timp ce infec?iile pielii, ale ?esuturilor moi sau ale c?ilor respiratorii se pot trata prin administrare oral?. Durata tratamentului ?i calea de administrare difer? ?n func?ie de localizare, severitate, imunitatea gazdei ?i r?spunsul la tratament; bacteriemia necesit? 2-4 s?pt?mani de tratament cu antibiotic parenteral, osteomielita acut? ?i endocardita acut? 4-6 s?pt?mani, ?n timp ce osteomielita cronic? necesit? pan? la 6-8 s?pt?mani de tratament parenteral.

Profilaxia

Profilaxia infec?iilor streptococice const? ?n:

• m?suri de igien? riguroas? ?n unit??ile sanitare: sp?larea meticuloas? a mainilor dup? contactul cu pacien?ii, utilizarea m?nu?ilor la contactul cu pl?gile ?i mucoasele contaminate
• administrarea profilactic? de antibiotice pre- ?i post-operator, pentru a preveni infec?ia pl?gilor postoperatorii
• tratamentul prompt al tuturor infec?iilor streptococice, chiar ?i a celor superficiale, ale pielii ?i ?esuturilor moi.

Tratamente naturiste

Miere de Manuka

Cercet?rile medicale realizate ?n ultimii 15 ani ?n Departamentul de Cercetare al Mierii al Universit??ii Waikato din Noua Zeeland? au dovedit c? mierea de Manuka cu factor UMF mai mare de 10 este eficient? ?n distrugerea Staphylococcus aureus.

Directorul departamentului, Dr. Peter Molan, a clasificat mierea de Manuka ?n func?ie de puterea antibacterian?, introducand factorul UMF (en. Unique Manuka Factor). Mierea clasificat? cu UMF 10+ ?i peste poate fi folosit? ?n mod eficient pentru rezolvarea unor probleme de s?n?tate.

Trebuie notat c? nu toata mierea de Manuka are factor UMF ?i, ?n consecin??, nu are calit??ile terapeutice ale acesteia. Mierea de Manuka este testat? in laboratoare atestate ?i autorizate de Active Manuka Honey Association (AMHA). Numai mierea care are factor UMF este, apoi, certificat? ?i clasificat?, ?n func?ie de calit??ile ei antibacteriene.

Imunoglobulin? din ou?

Compania Romvac., cel mai important produc?tor de medicamente ?i vaccinuri de uz veterinar din Romania, comercializeaza din 2014 o linie de produse revolu?ionare care pot substitui antibioticele ?n tratarea celor mai dificile infec?ii printre care si cea cu Staphylococcus aureus. Tratamentul dezvoltat ?n laboratoarele ROMVAC au fost create ?n colaborare cu speciali?tii de la Institutul ”Victor Babe?” din Bucure?ti.

Stafilococi coagulazo-negativi

Dintre stafilococii care nu posed? capacitatea de a produce coagulaz?, numi?i ?i coagulazo-negativi, cel mai des implicat ?n infec?ii la om este Staphylococcus epidermitis (stafilococul alb). Sunt cauza major? de infec?ie nozocomial? ?i infecteaz? mai frecvent protezele, grefele venoase sau apar dup? dializa peritoneal?; sunt germeni cu o patogenitate redus?, infec?iile fiind datorate mai mult vulnerabilit??ii gazdei decat virulen?ei bacteriei.

Stafilococii coagulazo-negativi au anumite caracteristici comune:

• sunt, ?n general, laten?i: ?ntre momentul contamin?rii (procedur? medical?, de exemplu) ?i debutul simptomelor exist? o lung? perioad? de timp, cu excep?ia pacien?ilor cu neutropenie la care debutul este precoce
• majoritatea determin? infec?ii nozocomiale, cu excep?ia endocarditei pe valve native ?i a infec?iilor urinare produse de S. Saprophyticus
• majoritatea infec?iilor sunt produse de tulpini rezistente la mai multe antibiotice, inclusiv la peniciline ?i cefalosporine
• multe dintre infec?ii sunt asociate unor proteze, dispozitive, catetere, care necesit? ?ndep?rtarea lor pentru vindecare.

?n infec?iile valvulare – bacteria este introdus? ?n timpul interven?iei chirurgicale, simptomele putand ap?rea ?i la un an de la aceasta. Infec?ia const? ?ntr-un abces, care se localizeaz? la locul unde valva artificial? se leag? de ?esutul miocardic, care, ?n timp, duce la desprinderea valvei cu compromiterea activit??ii mecanice a inimii urmat? de deces.

Infec?iile cateterelor ?i by-pass-urilor sunt cauzate ?ntr-o propor?ie de 20-65% de stafilococi coagulazo-negativi, care produc o bacteriemie de lung? durat?, cu formarea ?n circula?ia sangvin? a unui exces de complexe antigen-anticorp, care printr-o reac?ie de hipersensibilitate poate produce afectarea rinichiului (glomerulonefrit?).

Staphylococcus saprophyticus – produce infec?ii ale tractului urinar la femei tinere, active sexual.

Tratamentul infec?iilor cu stafilococi coagulazo-negativi const? ?n ?ndep?rtarea corpurilor str?ine: proteze, catetere, ?unturi, grefe etc. ?i tratamentul cu antibiotice, de preferat ?n func?ie de antibiogram?, aceste bacterii fiind rezistente la multe antibiotice. Cand severitatea infec?iei nu permite a?teptarea rezultatelor antibiogramei se poate ?ncepe tratamentul cu antibiotice de tipul: Vancomicin?, Oxacilin?, Nafcilin?, durata ?i calea de administrare fiind ?n func?ie de localizarea ?i severitatea infec?iei.

Vezi ?i

• List? de bacterii

Bibliografie

• Stafilococul auriu si alte infectii stafilococice, Infectioase, 2025-08-07 12:36:19.260018

Leg?turi externe

• Materiale media legate de Staphylococcus aureus la Wikimedia Commons
• Meningita stafilococica
• ?ti?i cum s? v? feri?i de boli? Azi: toxiinfec?ia alimentar?, 19 martie 2009, Amos News
• Foliculita